Lasati-ma sa-mi aleg viata!

Se spune ca ,,Pamantul e mare, iar loc sub soare e pentru toti” asa cum se spune ca ,,Libertatea mea se termina atunci cand incepe a ta!”

Daca ne-am limita la cele doua ,,zicale”, ar fi minunat! Insa, lucrul asta, in ciuda evolutiei, nu se intampla. De ce? Care ar fi motivele? Cine ne impiedica? Legislatia e dreapta?

Daca ar fi sa punctualizam doar o parte din ceea ceea se intampla in jurul nostru si atitudinile care accelereaza ,,marul discordiei”, m-as limita la cateva aspecte care (inca) deranjeaza societatea romaneasca si nu doar: orientamentul religios, orientamentul sexual, si, nu in ultimul rand, perceptia femeii in ochii unora. Analizate separat, tin de fiecare individ in parte. Normal, asa ar fi. Insa, privite in ansamblu, fac parte dintr-o societate a carei mentalitate este redusa la termenul de ,,scarificiu”, in cazul (fericit) in care ar face un efort in ceea ce-i privesc pe cei care devin suspecti in anumite situatii.

Diversitatea a fost tot timpul considerata o amenintare; cel care nu este ca noi, nu gandeste ca noi, cel care nu vine in urma noastra precum o copie la indigou, este tot timpul considerat periculos, daramator de clisee si, nu de putine ori, vine catalogat drept dusman, iar daca nu face parte dintr-o majoritate, are toate sansele sa fie exclus, marginalizat.

Daca am lua in ordine factorii care in ochii unora pot clatina stabilitatea unei societati, as incepe cu religia si optiunile ei.

Cine decide unde incepe si cand se termina credinta? Cine are dreptul sa hotarasca in locul meu daca sunt in masura sau nu sa ma dedic credintei? Primeaza Lacasul Domnului sau credinta sufletului? Pacatul fizic este considerat mai putin daunator fata de pacatul mental (gandit), sau invers? Cine stabileste gradul de evaluare? Cine hotaraste cum trebuie sa fie ,,aproapele nostru”? Este o regula? Este o dorinta a noastra personala revarsata in ceilalti? Este o obligatie, o necesitate sau obisnuinta transformata in rit, fara dreptul de a discerne? De ce ma judeci si ma vezi altfel, daca nu sunt ca tine? Cine alege bunul sau raul, intunericul sau lumina?

Sunt intrebari care nu vor avea raspuns, pentru ca raspunsuri clare, nu vom avea niciodata atata timp cat in locul nostru gandesc si hotarasc altii, iar lucrul cel mai grav este ca le permitem. De multe ori, optiunile fiecaruia dintre noi sunt considerate un atac la o societate care doreste a fi ,,imaculata”, fara a lua in calcul factorii interni (baza-nucleul) care pateaza tot ce ating doar prin simpla prezenta, fara sa faca nimic. Prin propaganda necotrolata si deloc la intamplare, in spatele careia se ascund doar jocuri de interese, se creeza rampa de lansare, iar de aici, pana a capata un intreg monopol, mai e un pas. Cine n-a inteles inca lucrul asta, mai are timp, dar nu sa-si schimbe optiunea (este o alegere care trebuie respectata) ci sa realizeze cat de tradat a fost el s increderea lui.

Dragii mei, cresterea si dezoltarea unei natii nu evolueaza prin indoctrinare, asa cum nu se ridica (doar) prin credinta. Nu se extinde prin numarul de enoriasi, credinciosi, fedeli si nici prin procentajul lor. Daca ne dorim o societate solida, avem toate sansele s-o cladim prin oameni cu discernamant, prin indivizi care au capacitatea si curajul de a face lucruri noi, fara a sta la ,,mila” nimanui, bazanadu-se pe evolutie, stiinta si progresul omenirii. Pe experiente traite si vazute care i-au determinat sa le duca mai departe, nici decum pe franturi de neant. Mituri si credinte avem toti, fiecare in felul lui, insa diferenta o fac doar mintea si creierul nostru, care e capabil sa dea mai mult, fara sa fie limitat de circumstante. Cu atat mai mult, nerecunoscut.

Orientamentul sexual este o problema…a cui?

Pe cine deranjeaza mai exact, si de ce? Daca nu sunt ca tine, unde sta pericolul? De ce trebuie sa te simti amenintat de mine? Prezenta mea, care liberatete ti-o ingradeste tie, om de rand? Ce drepturi iti ia? De ce tu n-ai avea loc de mine sau eu de tine? De ce ma consideri un pericol? De ce viata ta e mai presus de-a mea? De ce n-as fi egal cu tine in drepturi si obligatii? De ce Constitutia trebuie sa fie doar in favoarea ta, om bun? Nu sunt un cetateni ai aceleasi tari? In ce consta diferenta dintre mine si tine din ochii tai cand ma privesti?

Acelesi intrebari fara raspuns, aceleasi motive. Cat nu esti ca mine, n-ai dreptul la mai mult, iar ceea ce spui sau cum gandesti tu, pe noi nu ne interseaza, pentru ca tu, esti doar o ,,greseala” a naturii! Esti un ,,bolnav” intr-o societate sanatoasa. Esti o reincarnare a Diavolului, care vrea sa ne denatureze specia. Esti un ,,monstru” cu chip de om si un ,,rebut” al omenirii! Asta esti! Locul tau nu este printre noi, omnivorii, creatii a lui Dumnezeu! Moarte tie!

Femeia si viata ei…Eva, sau nu?

Cine trebuie sa hotarasca pentru mine, femeie a mileniului III? Cine are dreptul sa se amestece in viata mea, in mintea mea, in corpul meu, in pantecul meu? Cine-mi hotaraste partenerii, sotii, concubinii…singuratatea? Cine trebuie sa decida in locul meu? Viata mea, apartine cuiva? Alegerile mele, pot fi facute in urma sentimentelor mele? Solutiile, le pot gasi in urma trairilor mele ? Deciziile mele, pot fi luate in urma experientelor acumulate? Neplacerile trecutului, imi pot da dreptul la fericire in viitor? Tu, oricare ai fi, de ce trebuie sa hotarasti in locul meu? De ce cuvantul tau a mai important decat al meu? De ce eu valorez mai putin ca tine, femeie buna? Ce stii tu despre mine? Cat ma cunosti sa-ti permiti puterea de a decide in locul meu? Ce ai tu si eu n-am? Cu ce te deranjez daca aleg sa-mi traiesc viata altfel? Pe tine, barbat minunat si sot ideal, cu ce te deranjeaza prezenta pe Pamant a uneia ca mine, care a ales sa te primeasca la ea, din cand in cand, cand sotiei tale…nu-i e bine? (citire printre randuri).

Raspunsurile la aceste intrebari se transforma-n ,,Cap si Spada”

Femeia care decide pentru ea, egoista prin excelenta. Alegerile personale n-au valoare. Deciziile ei pentru multi sunt nonsens. Pe propriul corp, trebuie sa hotarasca altii, cum tot altii, trebuie s-o transforme-n materie prima in cresterea natalitatii, asa cum tot altii, o transforma-n proprietate personala. Cuvantul ei nu trebuie sa conteze prea mult, pentru ca trebuie doar sa taca si sa se supuna. Viata ei trebuie sa fie un ,,Loz in plic”, iar daca e ,,necastigator”, asta i-a fost soarta. La ea, se termina drepturile! Femeie trebuie sa depinda de cineva, nu poate fi lasata de capul ei, iar daca totusi, alege altfel decat ,,clasicul”, e defecta! Daca alege singuratatea, e curva! Daca alege orice altceva, nu e demna de nimic si trebuie pedepsita. E o pata neagra a societatii si trebuie ingradita prin ,,votul” nostru.

 

A cui e viata noastra? Cand suntem bagati in seama si cand nu? Cand suntem considerati si cand nu? Cand si cat valoram intr-o societate? In ce se masoara drepturile? A cui obligatie suntem?

Nu mai am putere sa raspund. Raspundeti voi!

  • author's avatar

    By: Iuniana Daniela Popescu

    Cel mai important lucru pe care l-am invatat pana acum de la viata: mai am multe de invatat!

  • author's avatar

Please follow and like us:
123
About Iuniana Daniela Popescu 71 Articles
Cel mai important lucru pe care l-am invatat pana acum de la viata: mai am multe de invatat!

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*